Tuesday, September 02, 2003
Azi a fost o zi special conceputa pentru newbies ca mine.
La ora 10, sedinta de departament. Am incercat sa-mi fac lectiile, in sensul ca am citit pagina fiecaruia - vreo 10 insi - si am incercat sa leg numele de figura. Gresit - n-a ajutat la mai nimic!
Sedinta s-a desfasurat in germana, dar mie mi s-a permis sa ma prezint in engleza.
Am auzit cu ce s-a ocupat fiecare in ultima luna, dar sunt atatea abrevieri ca n-am inteles nimic. Colegul meu de birou a zis sa nu-mi bat capul, ca el e de un an aici si nu le stie nici el decat pe cele care-l privesc direct.
Doi colegi au facut o prezentare a unei idei de proiect. S-a discutat. Partea ciudata e ca nimeni nu face pe nebunul, toti se poarta frumos, fac sugestii utile si glume.
Dupa sedinta, ne-am imbarcat in masini si ne-am dus cu totii sa mancam la un restaurant chinezesc unde se plateste acelasi pret, dar fiecare mananca cat poate. Mancarea a fost buna, dar foarte condimentata. Am povestit cu secretara Departamentului, Gaby, si cu unul dintre cei doi Bjorn care au sustinut prezentarea.
Nimeni nu-i are la inima pe americani, desi Gaby a lucrat 6 ani pentru ei. Si-au facut un gard inalt in jurul zonei din oras pe care o ocupa, si germanii n-au voie sa intre acolo. Cica din motive de securitate.
La intoarcere, am nimerit la fix pentru intalnirea saptamanala a angajatilor, azi cu tema: egalitatea intre sexe.
Cafea, prajiturele, si multa lume. Sonnhild m-a luat sa ma prezinte la lume.
Si un pic de lucru: intranetul Institutului, mesaje pentru fixarea de intalniri, invitatii la prezentari. A trebuit sa-mi deschid o agenda, deja nu mai tin minte cate am programate.
Apropo de cultura organizatiei: aici se lucreaza cu usa deschisa. Nu auzi cand si cine vine in vizita. Cand treci pe culoar, toate usile sunt deschise. Si e liniste!
Daca ai chef sa vorbesti cu cineva, il chemi la o cafea intr-una dintre nenumaratele bucatarioare de pe etaj!
Altfel, in birou nu se vorbeste decat strictul necesar. Si la telefon la fel.
Atat pentru azi.