Gabrielia

Thursday, September 09, 2004

Sorry, no time for blogging! Asa a sunat raspunsul unui fost coleg de liceu care traieste in Canada, cand l-am invitat sa ne mai spuna ce mai face pe blogul clasei.

Ei bine, si la mine e la fel. Toate ard. Si timpul parca se evapora.
Dar probabil ca am nevoie sa se umple paharul ca sa public cate o insemnare. Azi, de pilda, paharul meu a primit cam asta:

- autobuzul n-a venit 20 de minute; am luat altul, care a fost prins in trafic de 2 ori cate 7-8 min
- din autobuz, am vazut cum se demoleaza doua cladiri fatoase care au apartinut institutiilor europene- carton, metal si sticla, care acum sunt efectiv rupte cu excavatorul. Daca am timp, maine fac si o poza. Incredibil ce e in spatele aparentei de modern, reprezentativ si util. De fapt, pentru mine toate edificiile astea europene arata cam sumbru - maro si sticla peste tot
- la coltul Institutului, am dat iar nas in nas cu ciulinii de 1m care "impodobesc" pe dinafara cladirea. Mi-am zis intr-una ca lumea vine cu masina, iese cu liftul din subsol, si probabil ca nu vede asta. Azi insa m-am intalnit cu secretara noastra pe drum - nici o reactie. Ce daca alaturi e gazon intretinut de domeniul public care arata si bine? Asta este!
- pe lista de discutii Tic-Lobby se deruleaza o discutie referitoare la ce-avem si ce n-avem noi bun in Romania. Unii sunt de parere ca falimentul economiei romanesti e provocat dinafara. Si c-o sa fie si mai...bine. Eu sunt de parere ca suntem mari maestri in a ne impusca singuri in picior si a nu dormi noaptea din cauza caprei vecinului. E aici o treaba ciudata: romanii lucreaza excelent cand sunt in afara granitelor tarii. Cand sunt acasa prefera sa doarma. Multi dintre prietenii mei mi-ar replica aici ca lupta cu morile de vant tine pana la o anumita varsta. Dupa aceea te adaptezi...

- si, ca sa puna capac la toate, seful meu intors dintr-o reuniune s-a oprit, ca de obicei, in fata usii, care e permanent deschisa, cu alti doi insi la povesti. Au mai venit inca doi si au intrat in discutie. Discutia nu s-a terminat in 5 minute. Intre timp, colega mea incerca sa-si faca o programare la Alergologie si raspundea zecilor de intrebari ale asistentei. Am incercat sa-mi pun castile in urechi, dar dupa 30 de secunde, s-au terminat bateriile...

Si maine am o prezentare importanta! Dar daca credeti ca toate relele mi se intampla numai mie, va inselati. Mie mi se intampla numai lucruri bune. Doar ca sunt workaholica si imi ies din pepeni cand cineva incearca sa ma scoata din ritm ;-)

Gabriela 10:04 AM
| #
Comments: Post a Comment