Gabrielia

Oricat m-as stradui, nu reusesc sa le fac pe toate. Gabrielia si Coniecto au cam intrat in paragina. Aproape in fiecare zi fac insemnari pe ele, care raman in stadiul de draft, pentru ca nu am timp sa imi dezvolt ideile. Tot timpul mi se duce in cursul de blogging pe care l-am propus in cadrul proiectului Pellea. M-am aruncat plina de entuziasm in aceasta aventura, si acum se arata a fi mult mai mare consumatoare de timp si de energie decat as fi crezut.

Nu numai ca trebuie sa produc material intr-un ritm relativ alert, dar apar o gramada de intrebari la care nu m-am gandit niciodata, sau m-am gandit si am amanat pe altadata (cum adaug categorii in Blogger care nu are, cum aflu daca am comentarii noi samd). Interactiunea prin e-mail si Yahoo Messenger imi ia o gramada de timp, la toate orele din zi si din noapte. Noroc ca la servici au fost intelegatori si ma lasa sa-mi organizez singura timpul, cu conditia sa livrez materialele cerute la timp. Unde mai pui ca am cunoscut o gramada de bloggeri romani in timpul acesta, care trag cu ochiul la cursul nostru sau la Prinsea.

Gasesc toate astea de-a dreptul fascinante, daca nu mi-ar manca insa atata timp!

E cu totul altfel decat intr-o sala de curs, interactiunea online are alte conotatii, dispar distantele, cursantii se ajuta intre ei, iar eu am devenit unul dintre ei. Invat cot la cot cu ei, invat din comentariile altora, invat din alte bloguri, invat in permanenta si ma simt in flux (oare asa ar trebui tradus "flow"?). Aseara am fost pe blogul Barbarei Ganley , cu care am avut sansa sa povestesc anul trecut in timpul unei plimbari prin Viena, inainte de BlogTalk : se intampla peste tot in lume, sistemul de educatie se schimba dinauntru, si nu din cauza tehnologiei disponibile, ci cu sprijinul acestei tehnologii. Fara Internet, toate lucrurile acestea nu ar fi fost posibile, dar nu e el cauza. Nici in SUA nu sunt toti profesorii pregatiti sa adopte noul model, si Barbara si colegii ei cauta cea mai potrivita cale de a prezenta aceasta noua abordare fara sa puna accentul pe tehnologie.

Mariana compara grupul nostru cu o turma de miei care se imprastie pe tapsan si eu nu reusesc sa-i adun - poate ca tocmai asta e farmecul, sa fug pe langa fiecare cate putin si sa-i mai soptesc cate ceva la ureche. Degeaba am incercat clasicele "teme": nimeni nu le-a facut. Am incercat sa le fac eu, ca sa dau un exemplu: nici macar asta nu mi-a reusit :-) Ma stradui sa traduc si sa compilez materiale pe care le public in Prinsea, care are mai multi vizitatori si care sper sa atraga si alte contributii: dragii mei mieluti nici nu se duc sa citeasca si se impotmolesc in lucruri prin care am trecut o data.

Lipsa de reactie a unora m-a facut sa disper si sa dau ultimatumuri pe lista noastra de discutii: majoritatea au raspuns. Am ajuns la concluzia ca e inutil sa le sugerez ce sa scrie, continutul blogului le apartine in totalitate, ca si forma de altfel, la care tot inoveaza. Pana cum am reusit sa-i tin pe toti aici pe Blogger, adica sa-i conving sa foloseasca acelasi soft, ca sa fie mai usor de depanat in caz de nevoie, dar prevad ca nu va trece mult si vor incepe sa migreze spre alte zari!

Sunt primii pasi catre ceea ce Stephen Downes numea a doua etapa a e-learningului. In prima etapa, ne-am multumit sa mutam sala de clasa pe Internet. Acum incepem sa re-inventam invatarea tocmai pentru ca avem Internetul la indemana. E o schimbare de paradigma: se trece spre invatarea informala, invatarea in cadrul grupului, invatarea unul de la celalalt, invatarea independenta, individualizata, auto-organizata si auto-condusa. Raspunderea pentru rezultate trebuie sa-i revina celui care invata, si nu unui dascal care se straduieste din rasputeri sa toarne invatatura in capetele invataceilor ca in niste tartacute goale care trebuie umplute.

La Timsoft, Carmen Holotescu foloseste si ea blogurile in activitatea cu studentii. Prevad ca nu va trece mult si Mircea va incepe si el. Ii spune "tehnica nufarului" - plantezi un nufar intr-un lac si intr-un an, toata suprafata lacului e acoperita.

O sa vedem dupa aceea bloguri folosite in predarea limbilor straine- ce mijloc minunat de a exersa, sa scrii un jurnal intr-o alta limba si sa te trezesti cu raspunsuri din lumea larga!

Sau in dezvoltarea regionala. Sau in promovarea tehnologiei informatiei. Si in cate si mai cate...