Tuesday, May 02, 2006
1 Mai muncitoresc...sau Bank Holiday
Am stat in casa de Pastele catolic. Asijderea de Pastele ortodox. Si nu, n-am facut oua rosii - ca aici nu se obisnuieste si nu se gasesc vopsele. Si nici cozonaci - mi-a trecut prin cap sa-mi fac fericiti colegii, dar cum am avut musafiri in Vinerea Mare si acasa si la servici, nu mi s-a aratat!
Saptamana asta iar am avut liber - nu ca era 1 Mai, ci ca era Bank Holiday. Ce importanta are?! Si vremea era splendida, si eu tot cate 12-14 ore pe zi in birou. Cand prietena mea din Dublin s-a invitat la mine, am spus un "Nu" hotarat, si i-am propus sa plecam undeva. A aprobat, dar pe urma n-a miscat un degetel. Itinerar, harta, locuri de cazare... In fine, mult a fost pana am ajuns acolo, la Glendalough, in "muntii" Wicklow (400 si ceva de metri). De ce Glendalough? Acum cateva saptamani am auzit la radio o scriitoare povestind despre magia locului. Am intrebat la servici si mi-au zis ca acolo numai cu masina se ajunge. M-am incapatanat! Bietul Sfant Kevin s-a dus pe jos. Eu am gasit un autobuz:-)
Glendalough inseamna "valea celor doua lacuri" si e o asezare monastica straveche. Am fost sa o vizitam si ne-am lipit de un grup al carui ghid zicea ca seamana cu Jack Nicholson si era glumet tare.
Am facut un tur al primului lac si ne-am intors. Aveam doua posibilitati: sa ne intoarcem in aceeasi zi, sau sa innoptam acolo. Am dat cateva telefoane, si am gasit o camera la un B&B. Ne-a luat vreo ora pe sosea sa ajungem la Laragh, dar ne-am cazat, am cascat gura intr-un Woolen Mills (practic un magazin de suveniruri si pulovere), am baut un ceai pe o terasa la soare si am cinat intr-un restaurant zis "al scriitorilor" - erau povestiri scurte inramate pe pereti, cu autografe, iar la toaleta doamnelor, langa un afis enorm al filmului, prima pagina din "Great Gatsby", inramata.
Cu toate bunele intentii de a citi o carte intreaga in acea seara, am adormit bustean si am dormit 10 ore. A doua zi am plecat intr-un tur care a inceput pe creasta - privelistea era fantastica! - si s-a terminat cu o coborare pe un grohotis in vale. Pe creasta, un grup de doamne glumete ne-au aratat o cabana in vale si ne-au spus ca e rost de un Guiness. Asta parca ne-a dat aripi, mai ales ca incepuse sa burniteze. "Cabana" era doar un recipient de tabla:-). Ultima portiune, in vale, arata ca un bulevard supra-aglomerat. Si cand am ajuns in parcare , nu aveai unde sa arunci un ac. Am luat pranzo-cina (cartofi prajiti si berea de rigoare) si pe cand am urcat in autobuz, turna cu galeata. Toate intentiile noastre nobile de a continua cu Festivalul de Jazz din Bray s-au topit ca prin minune. Ne-am indreptat in liniste spre casele noastre pentru un somn de voie. Sabine a ajuns pe la 7 , dar eu am mai avut de schimbat un tramvai si un tren pana la patucul meu.
De 1 Mai, in contextul acelorasi bune intentii, am vrut sa ies sa vad ce mai ramasese neepuizat din "RiverFest"-ul din Limerick. Dar am lenevit in pijama lecturand Zahirul lui Coelho, si pana am iesit se facuse 6 si cam racoare. Orasul pustiu. Daca o fi fost vreo serbare, s-a terminat mult inainte de a ajunge eu. Si inapoi la munca!